Matrița de la Sarmizegetusa Regia

Un loc foarte important între descoperirile arheologice îl ocupă matrița de bronz descoperită în anul 2013 în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia („cea Regală” – capitala politică, economică și religioasă a Daciei).

Articol publicat de Viorel   ~  

Autor, publicist si redactor sef al Editurii Ler.

Un loc foarte important între descoperirile arheologice îl ocupă matrița de bronz descoperită în anul 2013 în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia („cea Regală” – capitala politică, economică și religioasă a Daciei). Matriţa este o piesă de 8 kg, are forma unui hexagon și posedă pe toate laturile elemente de decor redate în negativ. Cu o astfel de matriță se ornamentau foi subţiri din metale preţioase. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea foiţelor în interiorul modelului, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale moi (lemn sau cupru). (1) enter image description here enter image description here enter image description here Sursă: Gelu Florea (coordonator), Fotografii: Marius Mîndruțău, Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015

Reprezentările de pe matriță redau animale reale și fantastice: grifoni, tauri, zimbri, cerbi, lei, leoparzi, elefanți, rinoceri și hipopotami. Matrița reprezintă unealta cea mai importantă a unui bijutier, deși este foarte probabil să fie originară din lumea greco-romană (nu se exclude nici proveniența din Orientul Apropiat sau din zona nord-pontică), ea a fost folosită pe teritoriul Daciei pentru a produce piese de decor pentru echipament, ornamente pentru casete și pentru mobilier. (2) Numărul redus al pieselor confecţionate din aur găsite pe parcursul celor două secole dinaintea cuceririi romane a dus la formarea opiniei, conform căreia – aurul ar fi fost rezervat doar suveranilor. Este dificil de precizat dacă regalitatea putea exercita un monopol atât de sever. Poate fastul şi opulenţa din secolele anterioare erau acum înlocuite cu podoabe mai sobre din pricina unor cutume de ordin religios(3) sau poate nobilii preferau tezaurele monetare în schimbul „pompoaselor” costume ceremoniale. Este cunoscut faptul că după cucerirea Daciei de către Traian, comoara regelui Decebal și alte bogății au căzut în mâinile romanilor, pierzându-se astfel numeroase obiecte inestimabile, care ar fi putut pune într-o altă lumină istoria dacilor. Animalele autohtone (țap, urs, mistreț, taur, zimbru), exotice (lei, leopard, hipopotam, elefant, rinocer) și fabuloase (grifoni, lei înaripați) redate pe matriță ne arată că în perioada Regatului lui Decebal exista în Dacia o artă splendidă. Obiectele realizate cu această matriță erau destinate unei clientele locale înstărite – aristocrați, preoți, regi. Piesa este unicat, dimensiunile, greutatea, forma, materialul, toate o deosebesc de celelalte obiecte de acest tip descoperite în lume. Colecția de animale redate pe ea este impresionantă, bestiarul real se împletește cu cel fantastic, animale specifice continentului european sunt contrapuse animalelor exotice. Întâlnirea se desfășoară ca într-o arenă de lupte, confruntarea este pe viață și pe moarte: hipopotamul este devorat de lei înaripați, un taur este strangulat cu trompa de către elefant, rinocerul se află în luptă cu un zimbru și cu o felină mare. Lei devorează un cal și un taur. Un cornut este devorat de grifoni. Una din cele mai interesante scene este confruntarea dintre un leopard și un taur, scena este specială deoarece taurul poartă o centură, podoaba este specifică animalelor duse la sacrificiu sau a celora care luptă în arenă (4). Pornind pe urmele afirmațiilor lui Dio Cassius și Plinus Secundus, Gelu Florea identifică câteva posibilități prin care matrița ar fi putut ajunge la Sarmizegetusa, prima propunere aduce în discuție pacea încheiată între Decebal și Domițian, în urma căreia regele dac primește sume de bani și meșteri pricepuți. Cea de a doua propunere are în vedere schimbul de daruri cu un rege prieten, cum ar fi Pacorus al parților. (5) Despre însemnătatea animalelor redate pe matriță consultați: Animale-fantastice-din-mitologia-geto-dacilor și Bestiarul-geto-dacilor.

Note:

  1. http://www.mcdr.ro/expozitii-si-evenimente/item/721-matrita-din-bronz-de-la-sarmizegetusa#itemImageGalleryAnchor
  2. Gelu Florea și alții, Când viața cotidiană devine patrimoniu UNESCO
    • Incursiuni dacice în spațiul virtual, Editura Only One, Cluj-Napoca, 2016, p. 148
  3. Valeriu Sârbu şi Gelu Florea, Imaginar şi imagine în Dacia preromană, Editura Istros, Brăila, 1997, p. 116
  4. Gelu Florea (coordonator), Matrița de bronz de la Sarmizegetusa Regia, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015 p.63
  5. Ibidem, p.145

Sunt Viorel Moraru, redactor Editura Ler, pentru sfaturi și propuneri mă găsești la adresa de e-mail: [email protected].

Eticheta:


Din aceeași categorie:

Ai nevoie de o editură?

Noi iți publicăm cartea!